Model de rezolvare anatomie și fiziologie umană - Bacalaureat 2026

Proba E d) Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană Varianta 3 - https://www.subiecte.edu.ro/2026/bacalaureat/index.html

Prof. Stanciu Adelin

7/2/202610 min citit

Iată un model de rezolvare:

SUBIECT I (30 de puncte)

A. Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.

Parasimpaticul și ............ sunt componente ale sistemului nervos ............ .

Notăm direct: simpaticul, vegetativ.
Singura problemă pe care o identific ar fi încurcarea termenilor „simpatic„ cu „somatic”. Altfel, un subiect banal.

B. Numiţi două afecțiuni ale sistemului muscular. Asociaţi fiecare afecțiune numită cu câte o caracteristică a ei.

- oboseală musculară - apare în urma unui efort intens, însoțit de epuizarea rezervelor energetice la nivelul mușchilor
- ruptură musculară - se manifestă prin dureri locale puternice, vănătăi și umflarea zonei.
Singurele dificultăți pe care le văd aici ar fi formulările ciudate, folosirea unor cuvinte din vorbirea colocvială, fără prea mult sens în contextul cerinței sau menționarea unor afecțiuni ale sistemului osos - de exemplu entorsa, luxația etc.

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Bicepsul aparține grupei mușchilor scheletici ai:

a) capului
b) gâtului
c) trunchiului
d) membrului superior (Termenul generic de biceps face referire la bicepsul brahial, însă unii elevi mai bine pregătiți s-ar putea gândi și la bicepsul femural - bine că nu este amintit membrul inferior, ca să se fi făcut confuzie. Itemul este foarte simplu de altfel).

2. Carpienele sunt oase ale scheletului:

a) capului
b) membrului inferior
c) membrului superior (aici confuzia se putea face între carpiene și tarsiene, poate ... de la emoții)
d) trunchiului

3. Ovulele:

a) reprezintă gonadele feminine
b) secretă hormoni sexuali
c) sunt componente ale gonadelor masculine
d) sunt fecundate de spermatozoizi (și aici s-a mizat pe diferența gonade - gameți /// ovare - ovule. Varianta a) face referire la ovare - ele sunt gonadale feminine; varianta b) indică o structură secretoare, deci ovarele, ovulele fiind celulele reproducătoare - rezultatul activității exocrine, nu endocrine; varianta c) este evident greșită, iar la varianta d) trebuia cunoscut și termenul fecundație - unirea celor 2 celule reproducătoare de sex diferit. Oricum, prin eliminare, cu atenție se ajungea la varianta corectă).

4. Sucul gastric:
a) are aceeași compoziție cu a bilei
b) acționează la nivelul stomacului (un item foarte simplu, cu răspuns evident. Știm deja că se oferă mai tot timpul o grilă cu sucurile digestive și inevitabil apare și sucul biliar - cel lipsit de enzime. Sucul gastric nu participa la digestia intestinală, ci la cea gastrică)
c) este un suc digestiv lipsit de enzime
d) participă la digestia intestinală a alimentelor

5. Receptorii analizatorului auditiv:

a) reprezintă segmentul central al acestui analizator
b) reacționează la stimuli de natură chimică
c) sunt componente ale nervului auditiv
d) sunt localizaţi în urechea internă (Un item previzibil. Știm deja din variantele lucrate până acum că receptorii acustici sau vestibulari sunt în urechea internă. Singura confuzie s-ar fi putut face pentru varianta b - posibil ca unii elevi să se gândească la ce fel de stimuli acționează pe analizatorul auditiv și din neatenție să nu sesizeze că nu ar putea fi stimuli de natură chimică, ci de natură mecanic, receptorii acustici și vestibulari fiind mecanoreceptori. Nervul auditiv este parte a segmentului intermediar, nu receptor, iar varianta a) este evident greșită).

D. Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.

1. Prin contracția ventriculului stâng al inimii, sângele oxigenat este propulsat în venele pulmonare.
2. Biotopul, componentă a ecosistemului, este reprezentat de totalitatea factorilor abiotici.
3. În procesul eliminării la exterior, urina din vezica urinară trece în uretere.

1. F - Prin contracția ventriculului stâng al inimii, sângele oxigenat este propulsat în artera aortă.
2. A
3. F - În procesul eliminării la exterior, urina din vezica urinară trece în uretră.

Itemi simpli. Chiar și itemul de ecologie (deși nu se mizează mai deloc pe el) se putea rezolva prin deducere logică. La itemul 1 trebuia cunoscut traseul circulației mari. Într-adevăr sângele vine oxigenat prin venele pulmonare, dar nu ar fi fost corect să punem atriul stâng în prima parte a enunțului, pentru că nu are loc curgerea în venele pulmonare prin contracția atriului. La contracția AS s-ar face expulzia sângelui în VS, prin deschiderea valvei bicuspide. La itemul 3 se mizează pe confuzia uretere - uretră. Trebuiau cunoscute căile urinare extrarenale. De altfel, astfel de exerciții au tot apărut la simulări și variantele de antrenament. Nu ar fi trebuit să pună în dificultate.

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte)

A.Transcripția și translația/traducerea sunt etape ale sintezei proteice la eucariote.

a) Precizaţi doi acizi nucleici implicați în sinteza proteinelor și câte un rol pentru fiecare dintre cei doi acizi nucleici.

ARN m (mesager) - copiază o catenă din macromolecula de ADN
ARN t (de transfer) - transportă aminoacizii la locul sintezei proteice din ribozom

b) Sinteza unei enzime cu rol în digestia lipidelor se realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 484 nucleotide, dintre care 106 conţin citozină. Stabiliţi următoarele:

- numărul nucleotidelor cu timină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
Pasul 1: 106 nucleotide C = 106 nucleotide G (guanina și citozina sunt complementare)
Pasul 2: Suma dintre citozina și guanină = 106 + 106 = 212 nucleotide ce conțin citozină și guanină
Pasul 3: Calculăm suma A+T (nucleotide de asemenea complementare) = 484 - 212 = 272 de nucleotide ce conțin adenină și timină
Pasul 4: Calculăm nucleotidele cu timină= 272:2 = 136 nucleotide cu timină

- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul macromoleculei de ADN bicatenar;
legături duble (realizate între A și T) = 136
legături triple (realizate între C și G) = 212

- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, ştiind că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGGACT.
5’ - CCCTGA - 3’ - secvența cerută
3’ - GGGACT - 5’ - secvența dată

c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
Cerință: Stabiliți numărul nucleotidelor ce prezintă baze azotate de tip purinic în fragmentul de ADN dat la problema anterioară.
Rezolvare: Bazele azotate purinice sunt adenina și guanina. Așadar A + G = 136 + 212 = 348 de nucleotide.

B. Doi pacienți din secția de terapie intensivă a unui spital au nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Unul dintre ei are grupa de sânge AB. Analiza sângelui celui de-al doilea pacient evidențiază prezența pe suprafaţa hematiilor doar a aglutinogenului/antigenului A.

Precizaţi următoarele:
a) grupa de sânge a celui de-al doilea pacient;
Pacientul are grupa de sânge A (II).
b) un exemplu de grupă de sânge pe care o poate avea un donator comun pentru cei doi pacienți; motivaţi răspunsul dat;
Un donator comun ar putea fi o persoană cu grupa A. O transfuzie corectă trebuie să țină cont de antigenele de pe suprafața hematiilor donatorului și de anticorpii din plasma primitorului. Astfel, dacă donatorul ar fi o persoană cu grupa A, știm că acesta are antigene de tip A. Antigenele A nu ar interacționa cu anticorpi omologi (anti-A / alfa), întrucât pacienții menționați nu îi posedă de fapt (cel cu grupă AB nu are anticorpi, iar pacientul cu grupă A are anticorpi beta). Așadar, transfuzia este corectă.
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului AB0.
În cazul transfuziilor sangvine, regula este ca în sângele primitorului să nu existe aglutinine (anticorpi) care să interacționeze cu antigenele (aglutinogeneel) de pe hematiile donatorului. Altfel, o transfuzie incompatibilă determină un conflict imun antigen-anticorp, soldată cu aglutinarea (aglomerarea și lipierea) hematiilor, liza hematiilor și chiar poate pune viața în pericol, în unele cazuri și deces.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
Cerință: Precizați tipurile de antigene de pe suprafața hematiilor pacientului cu grupă AB menționat în problema anterioară.
Răspuns: Antigenele A și B.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A. Respirația și circulația sunt funcții vitale ale organismului.
a) Precizați trei caracteristici ale inspirației.
- contracția mușchiului diafragm și a mușchilor intercostali externi
- creșterea volumului cutiei toracice
- presiunea intraalveolară scade față de presiunea atmosferică, astfel că aerul intră în plămâni
Singurele dificultăți pe care le-aș sesiza sunt la folosirea corectă a termenilor științifici. Este un subiect accesibil.

b) Explicați afirmația următoare: „În timpul unei curse de atletism, frecvența cardiacă a sportivilor crește peste valoarea normală”.
În timpul unui efort fizic intens, așa cum este o cursă de atletism, mușchii scheletici lucrează intens și, deci, au nevoie de mai mult oxigen și de mai multe substanțe nutritive (în special glucide pentru a se obține ATP). Pentru a satisface această nevoie, inima se contractă mai rapid; un efect al stimulării sistemului nervos vegetativ simpatic estee frecvența cardiacă peste valoarea normală (tahicardie). Astfel, sângele circulă mai rapid, transportând oxigenul și nutrienții către mușchi și ulterior dioxidul de carbon și alți produși reziduali rezultați în urma efortului.

c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:

- Volume și capacități respiratorii
Volumul expirator de rezervă reprezintă volumul de aer care poate fi expirat forțat, peste valoarea volumului curent.
Capacitatea pulmonară totală este suma dintre capacitatea vitală și volumul rezidual.
- Rolul sângelui în transportul gazelor respiratorii
Eritrocitele sunt elementele figurate ale sângelui care conțin hemoglobină, o proteină cu rol în transportul gazelor respiratorii.
Oxigenul și dioxidul de carbon sunt transportate și în stare dizolvată în plasma sangvină.

2. Sistemul endocrin este alcătuit din totalitatea glandelor endocrine.
a) Precizaţi localizarea suprarenalelor, un exemplu de hormon secretat de aceste glande și un efect al hormonului respectiv.
Suprarenalele sunt glande endocrine situate în cavitatea abdominală, la polul superior al rinichilor. Acestea produc mai multe categorii de hormoni. Un exemplu de hormon secretat de către partea corticală este aldosteronul. Acesta intervine în reabsorbția sodiului, clorului și a apei la nivelul rinichilor, cu scăderea cantității de urină.

b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza poate influența activitatea gonadelor”.
Adenohipofiza produce mai multe tipuri de hormoni glandulotropi, ce controlează activitatea altor glande endocrine, inclusiv asupra gonadelor. Hormonul foliculostimulant (FSH) stimulează maturarea foliculilor ovarieni în cazul femeilor și stimulează spermatogeneza la nivelul testiculelor, în cazul sistemului reproducător masculin. Un alt hormon trop adenohipofizar este cel luteinizant (LH). Acesta stimulează la femei ovulația, formarea și secreția corpului galben, precum și secreția de hormoni androgeni (testosteronul fiind cel mai important), în cazul bărbaților.
Se precizează un singur argument, așadar oricare dintre cei doi hormoni tropi puteau fi precizați. Acum, singura greșeală pe care aș identifica-o este menționarea hormonilor sexuali - progesteron, estrogen, testosteron ca fiind hormonii hipofizei, nu produși de gonade, asupra cărora hipofiza deține un control de tip feedback.

c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Variații ale secreției de hormoni tiroidieni și efectele lor”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.

VARIAȚII ALE SECREȚIEI DE HORMONI TIROIDIENI ȘI EFECTELE LOR

Noțiuni utilizate în text: glandă endocrină, tiroxină, nanism tiroidian, mixedem, hipersecreție, boala Basedow-Graves;
Tiroida este o glandă endocrină organizată în foliculi, celulele sale producând hormoni precum triiodotironina (T3), tiroxina (T4), calcitonina. Hiposecreția hormonală în copilărie determină nanism tiroidian manifestat prin creștere redusă, dar mai ales intelect redus până la cretinism. La adulți, un nivel redus de hormoni tiroidieni determină mixedem - manifestat prin edeme mucoase, piele îngroșată și uscată, creștere în greutate și senzație permanentă de frig, cu afectarea sistemului nervos (pierderi de memorie, atenție, a capacității de învățare etc.). Pe de altă parte, o hipersecreție de hormoni T3 și T4 poate determina Boala Basedow-Graves, disfuncție manifestată prin scăderea în greutate a pacientului, senzație de cald, nervozitate, creșterea în volum a tiroidei (gușă), exoftalmie.

Subiect

Barem

Trebuie să recunoaștem că proba de examen la Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană este construită pe același șablon de ani de zile. Subiectele din acest an nu au ieșit din tipar, fiind de nivel mediu. Un elev care s-a pregătit constant cu modele din anii anteriori, care a învățat structurat și logic, putea lua lejer o notă peste 9. Câteva subiecte de nuanță, însă accesibile. Știm că subiectul al II-lea ce conține două probleme (una de genetică moleculară și una despre grupele de sânge) reprezintă cel pe care se bazează elevii în promovarea probei, întrucât poate fi rezolvat prin exersarea unor algoritmi, fără a cunoaște în profunzime termeni „complicați”. Pentru cei care au înțeles deplin modul de rezolvare al acestor probleme, nu ar trebui să existe un impas, însă pentru cei care pun pe foaie, mecanic, un șablon învățat, pot apărea erori în exprimare. E drept, nota „cinci” poate fi atinsă cu un efort minim, dar depus constant câteva luni înainte de examen. Ce este peste nota 8 implică deja un studiu mai intens, urmărirea atentă a programei de BAC și multe modele de exerciții efectuate.

Cele mai frecvente greșeli observate de-a lungul timpului: citirea incompletă a cerinței, folosirea unei terminologii imprecise, confundarea unor noțiuni asemănătoare, omiterea argumentării atunci când aceasta este cerută, depășirea limitei de spațiu, omiterea unor termeni (deși cerința precizează clar trei-patru fraze / șase termeni enumerați etc.).

Subiectul și baremul acestei sesiuni de BAC pot fi descărcate de la adresa http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/.

Examenul din 2026 confirmă încă o dată că la anatomie nu câștigă elevul care memorează cele mai multe informații, ci cel care înțelege logica materiei și exersează constant tipurile de cerințe întâlnite la BAC. Proba este destul de tehnică. Subiectele au fost echilibrate, accesibile și în deplină concordanță cu programa oficială (aceeași din 2011). Pentru promoțiile următoare (varianta actuală va mai fi valabilă 3 ani), mesajul este clar: începeți pregătirea din timp, lucrați cât mai multe variante și acordați atenție detaliilor din cerință. Într-un examen atât de predictibil, consecvența face diferența dintre o notă de trecere și una de excelență.