Model de rezolvare anatomie și fiziologie umană - Bacalaureat 2026

Proba E d) Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană Varianta 3 - https://www.subiecte.edu.ro/2026/bacalaureat/index.html

Prof. Stanciu Adelin

7/2/20265 min citit

Iată un model de rezolvare:

SUBIECT I

A. Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.

Parasimpaticul și ............ sunt componente ale sistemului nervos ............ .

Notăm direct: simpaticul, vegetativ.

Singura problemă pe care o identific ar fi încurcarea termenilor „simpatic„ cu „somatic”. Altfel, un subiect banal.

B. Numiţi două afecțiuni ale sistemului muscular. Asociaţi fiecare afecțiune numită cu câte o caracteristică a ei.

oboseală musculară - apare în urma unui efort intens, însoțit de epuizarea rezervelor energetice la nivelul mușchilor
ruptură musculară - se manifestă prin dureri locale puternice, vănătăi și umflarea zonei.

Singurele probleme pe care le văd aici ar fi formulările ciudate, folosirea unor cuvinte din vorbirea colocvială, fără prea mult sens în contextul cerinței sau menționarea unor afecțiuni ale sistemului osos - de exemplu entorsa, luxația etc.

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Bicepsul aparține grupei mușchilor scheletici ai:

a) capului

b) gâtului

c) trunchiului

d) membrului superior (Termenul generic de biceps face referire la bicepsul brahial, însă unii elevi mai bine pregătiți s-ar putea gândi și la bicepsul femural - bine că nu este amintit membrul inferior, ca să se fi făcut confuzie. Itemul este foarte simplu de altfel).

2. Carpienele sunt oase ale scheletului:

a) capului

b) membrului inferior

c) membrului superior (aici confuzia se putea face între carpiene și tarsiene, poate de la emoție)

d) trunchiului

3. Ovulele:

a) reprezintă gonadele feminine

b) secretă hormoni sexuali

c) sunt componente ale gonadelor masculine

d) sunt fecundate de spermatozoizi (și aici s-a mizat pe diferența gonade / gameți /// ovare / ovule. Varianta a face referire la ovare - ele sunt gonadale feminine; varianta b indică o structură secretoare - tot la ovar ar fi fost varianta, ovulele fiind celulele reproducătoare, rezultatul activității exocrine, nu endocrine; varianta c evident greșită, iar la varianta d - trebuia cunoscut și termenul fecundație - unirea celor 2 celule reproducătoare de sex diferit. Oricum, prin eliminare, cu atenție se ajungea la varianta corectă).

4. Sucul gastric:

a) are aceeași compoziție cu a bilei

b) acționează la nivelul stomacului (un item foarte simplu, cu răspuns evident. Știm deja că se oferă mai tot timpul o grilă cu sucurile digestive și inevitabil apare și sucul biliar - cel lipsit de enzime. Sucul gastric nu participa la digestia intestinală, ci la cea gastrică).

c) este un suc digestiv lipsit de enzime

d) participă la digestia intestinală a alimentelor

5. Receptorii analizatorului auditiv:

a) reprezintă segmentul central al acestui analizator

b) reacționează la stimuli de natură chimică

c) sunt componente ale nervului auditiv

d) sunt localizaţi în urechea internă (Un item previzibil. Știm deja din variantele lucrate până acum că receptorii acustici sau vestibulari sunt în urechea internă. Singura confuzie s-ar fi putut face pentru varianta b - posibil ca unii elevi să se gândească la ce fel de stimuli acționează pe analizatorul auditiv și din neatenție să nu sesizeze că nu ar putea fi stimuli de natură chimică, ci de natură mecanic, receptorii acustici și vestibulari fiind mecanoreceptori. Nervul auditiv este parte a segmentului intermediar, nu receptor, iar varianta a) este evident greșită). D 10 puncte

D. Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.

1. Prin contracția ventriculului stâng al inimii, sângele oxigenat este propulsat în venele pulmonare.

2. Biotopul, componentă a ecosistemului, este reprezentat de totalitatea factorilor abiotici.

3. În procesul eliminării la exterior, urina din vezica urinară trece în uretere.

1.F Prin contracția ventriculului stâng al inimii, sângele oxigenat este propulsat în artera aortă.

2.A

3.F În preocesul eliminării la exterior, urina din vezica urinară trece în uretră.

Itemi simpli. Chiar și itemul de ecologie (deși nu se mizează mai deloc pe el) se putea rezolva prin deducere logică. La itemul 1 trebuia cunoscut traseul circulației mari. Într-adevăr sângele vine oxigenat prin venele pulmonare, dar nu ar fi fost corect să punem atriul stâng în prima parte a enunțului, pentru că nu se întâmplă curgerea in venele pulmonare prin contracția atriului. La contracția AS s-ar face expulzia sângelui în VS, prin deschiderea valvei bicuspide. La itemul 3 se mizează pe confuzia uretere - uretră. Trebuiau cunoscute căile urinare extrarenale. De altfel, astfel de exerciții au tot apărut la simulări și variantele de antrenament. Nu ar fi trebuit să pună în dificultate.

Subiect

Barem

Trebuie să recunoaștem că proba de examen la anatomie și fiziologie umană este construită pe același șablon de ani de zile. SUbiectele din acest an nu au ieșit din tipar, fiind de nivel mediu. Un elev care s-a pregătit constant cu modele din anii anteriori, care a învățat structurat și logic, putea lua lejer o notă peste 9. Câteva subiecte de nuanță, însă accesibile. Știm că subiectul al II-lea ce conține două probleme, una de genetică moleculară și una despre grupele de sânge reprezintă subiectul pe care se bazează elevii în promovarea probei, întrucât poate fi rezolvat prin exersarea unor algoritmi, fără a cunoaște în profunzime termeni „complicați”. Pentru cei care au înțeles deplin modul de rezolvare al acestor probleme, nu ar trebui să existe un impas, însă pentru cei care pun pe foaie, mecanic, un șablon învățat, reușita poate fi departe. E drept, nota „cinci” poate fi atinsă cu un efort minim, dar depus constant câteva luni înainte de examen. Ce este peste nota 8 implică deja un studiu mai intens, urmărirea atentă a programei de BAC și multe modele de exerciții efectuate.

Cele mai frecvente greșeli observate de-a lungul timpului: citirea incompletă a cerinței, folosirea unei terminologii imprecise, confundarea unor noțiuni asemănătoare, omiterea argumentării atunci când aceasta era cerută, depășirea limitei de spațiu, omiterea unor termeni (deși cerința precizează clar trei-patru fraze / șase termeni enumerați etc.).

Subiectul și baremul acestei sesiuni de BAC pot fi descărcate de la adresa http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/.

Examenul din 2026 confirmă încă o dată că la anatomie nu câștigă elevul care memorează cele mai multe informații, ci cel care înțelege logica materiei și exersează constant tipurile de cerințe întâlnite la BAC. Proba este destul de tehnică. Subiectele au fost echilibrate, accesibile și în deplină concordanță cu programa oficială (aceeași din 2011). Pentru promoțiile următoare, mesajul este clar: începeți pregătirea din timp, lucrați cât mai multe variante și acordați atenție detaliilor din cerință. Într-un examen atât de predictibil, consecvența face diferența dintre o notă de trecere și una de excelență.