Model de rezolvare a probei E d) Biologie vegetală și animală - BAC, sesiunea august 2024

Dacă ar fi să analizăm obiectiv trendul subiectelor de bacalaureat din ultimii zece ani, am putea observa că, în cazul probei E d) Biologie vegetală și animală, dificultatea a crescut încet. Elevii de la profilul tehnologic sunt principalii candidați, deși aici apare un paradox: din clasa a XI-a, majoritatea nu mai au ore de biologie alocate în program, deși pot alege la finalul liceului să susțină proba la biologie, cu materia predată în clasele IX-X. Această fractură de doi ani nu are efecte tocmai bune. Fără a mai avea un profesor de biologie care să utilizeze în continuare limbajul de specialitate, care să mai conecteze elevii la ceea ce presupune această disciplină, se produce pentru unii un miraj al reușitei imediate, fără efort. Mulți elevi au impresia că citind rapid 50-60 de pagini dintr-un memorator găsit pe internet, vor avea și rezultat maxim. Total greșit. Proba de bacalaureat la Biologie vegetală și animală urmează o programă destul de aglomerată, presupune operarea cu mulți termeni specifici, de multe ori din limba latină sau greacă, greoi de pronunțat, darămite și de pus într-un context corect.

Deși subiectele de examen sunt construite pe același șablon de ani de zile, din punctul meu de vedere, anul acesta subiectele au fost peste medie. Subiectul al II-lea ce conține două probleme, una de calcul matematic al componentelor sangvine și una de hibridare mendeliană, reprezintă subiectul pe care se bazează elevii în promovarea probei, întrucât poate fi rezolvat prin exersarea unor algoritmi, fără a cunoaște în profunzime termeni ”complicați”. Cu cât dificultatea acestor probleme crește, cu atât punctajul pe care se bazează mulți, va scădea. Problema de hibridare mendeliană, în varianta simplă, ar implica părinți dublu homozigoți, algoritmul realizându-se în maximum 5 minute. De anul trecut se pare că s-a renunțat la calea ”ușoară”, iar problema de hibridare a fost formulată cu părinți dublu heterozigoți sau cu părinți heterozigoți pentru un caracter și homozigoți pentru altul (sesiunea de acum). Pentru cei care au înțeles deplin modul de rezolvare al acestei probleme, nu ar trebui să existe un impas, însă pentru cei care pun pe foaie, mecanic, un șablon învățat, reușita e departe. Dificultatea apare și în subiectul I D), unde trebuie cunoscute bine structura rinichiului, funcțiile organelor nervoase și transformările chimice de la nivel digestiv, dar și în subiectul III 2 b) și 2 c) unde trebuie stăpânite conținuturile despre țesuturi (țesutul nervos, țesutul vegetal conducător și țesutul osos).

E drept, nota ”cinci” poate fi atinsă cu un efort depus constant câteva luni înainte de examen și exercițiu. Ce este peste nota 7, ține de nuanță și implică un studiu mai intens, urmărirea atentă a programei de BAC și multe modele de exerciții efectuate.

Subiectul și baremul acestei sesiuni de BAC pot fi descărcate de la adresa http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/.

Să analizăm mai atent subiectele propuse. Mai jos vin cu variante de rezolvare, pentru a primi punctaj maxim.

Subiect I. A Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă: La mamifere, receptorii ............ sunt localizaţi în urechea ............ .

Întrucât toți receptorii se găsesc la nivelul urechii interne, nu avem prea multe variante posibile pentru al doilea cuvânt. La primul spațiu liber putem nota de exemplu: ”auditivi”, ”pentru auz”, ”vestibulari”, ”pentru echilibru”. Se alocă 2 puncte pentru fiecare noțiune menționată corect.

Subiect I B. Daţi două exemple de boli ale sistemului digestiv la om; scrieţi în dreptul fiecărei boli câte o manifestare.

Ofer mai multe exemple, dintre care se pot alege două: gastrită - manifestare: dureri puternice în partea superioară a abdomenului; ulcer gastro-duodenal: dureri abdominale; hepatită: urină închisă la culoare; toxiinfecție alimentară: greață și vărsături etc. Recomandat să se amintească numele bolilor solicitate în programa de bacalaureat și nu altele! Se notează cu 1 punct denumirea bolii și cu 2 puncte pentru fiecare manifestare.

Subiect I C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Din regnul Fungi fac parte:

a) Angiospermele - din regnul Plante

b) Bazidiomicetele

c) Gimnospermele - din regnul Plante

d) Pteridofitele - din regnul Plante (grupa ferigilor)

2. Insectele sunt:

a) artropode

b) celenterate

c) cordate

d) moluşte

3. Androceul florii angiospermelor este alcătuit din totalitatea:

a) carpelelor - GINECEU

b) petalelor - COROLA

c) sepalelor - CALICIU

d) staminelor -părțile bărbătești ale florii

4. Fiecare dintre celulele-fiice, formate prin diviziunea meiotică a unei celule-mamă cu 2n = 6 cromozomi, are:

a) n = 3 cromozomi - subiect clasic, ce se oferă în fiecare an; singura greșeală ar fi putut apărea din neatenție, citind ”diviziune mitotică/mitoză” și nu ”diviziune meiotică/meioză”; de regulă această variantă apărea la d) - pentru un elev ce nu a înțeles în ce constă meioza, această schimbare a ordinii variantelor de răspuns ar putea fi o problemă;

b) n = 6 cromozomi

c) 2n = 3 cromozomi

d) 2n = 6 cromozomi

5. Candidoza şi sifilisul au în comun următoarea caracteristică:

a) pot fi prevenite printr-o alimentaţie echilibrată - nu, prevenția ar consta mai degrabă în păstrarea unor reguli de igienă personală, nu de ordin alimentar;

b) sunt boli cu transmitere sexuală

c) sunt provocate de același virus - nu, candidoza este determinată de o ciupercă (Candida sp., de exemplu Candida albicans), iar sifilisul este cauzat de o bacterie (Treponema palidum);

d) sunt specifice sexului bărbătesc - nu, pot apărea și la sexul femeiesc

Pentru fiecare răspuns corect scris pe foaia de examen, se primesc 2 puncte.

Subiect I D. Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiţi, în acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.

1. Lipaza pancreatică transformă amidonul în maltoză.

F. Amilaza pancreatică transformă amidonul în maltoză. - varianta ideală, înlocuind un singur cuvânt, însă aș accepta și varianta - Amilaza salivară transformă amidonul în maltoză.

2. La mamifere, rinichii au în partea convexă hilul renal.

F. La mamifere, rinichii au în partea concavă hilul renal.

3. Cerebelul mamiferelor are rol în menţinerea echilibrului corpului.

A

Subiectul II. A. Sângele este unul dintre componentele mediului intern al mamiferelor şi circulă prin sistemul circulator alcătuit din inimă şi vase de sânge.

a) Precizați două caracteristici ale leucocitelor şi rolul pe care îl îndeplinesc.
Exemple de caracteristici: sunt celule nucleate; sunt mai puține ca număr pe milimetru cub de sânge față de hematii (aprox. 7000); sunt globule albe cu nucleu de diverse forme; trăiesc câteva ore sau chiar câteva luni; părăsesc circulația prin diapedeză etc. - se primește un punct pentru fiecare caracteristică amintită;

Rol: apără țesuturile împotriva infecțiilor și a substanțelor străine organismului, prin fagocitoză sau producerea de anticorpi; - se oferă 1 punct.

b) Comparaţi atriul drept al inimii cu ventriculul drept al inimii, precizând o asemănare și o deosebire între aceste compartimente ale inimii.

Asemănare: atât atriul drept, cât și ventriculul drept conțin sânge neoxigenat;

Deosebire: la nivelul atriului drept se deschid venele cave, iar de la nivelul ventriculului drept pleacă trunchiul arterei pulmonare; o altă deosebire ar putea fi și faptul că atriul drept este situat la baza inimii, superior față de ventriculul drept sau că musculatura ventriculului drept este mai dezvoltată decât a atriului drept;

Conform baremului, se alocă 2 puncte pentru asemănare și 2 puncte pentru deosebire.

Subiect II A. c)

c) Calculaţi masa apei din plasma sângelui unei persoane, ştiind următoarele:

- sângele reprezintă 7% din masa corpului;

- plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;

- apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine;

- masa corpului persoanei este de 52 Kg.

Scrieţi toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerinţei.

d) Cerință: Precizați procentul indivizilor din F1, de la problema anterioară, ce au florile mici.

Rezolvare: Indivizii din F1 cu flori mici au genotipul mm, așadar sunt 50 % indivizi care respectă acest lucru.

Se alocă 2 puncte pentru formularea corectă a unei cerințe și 2 puncte pentru rezolvarea corectă.

Subiectul III. 1. În lumea vie există două tipuri de respiraţie: aerobă şi anaerobă.

a) Scrieţi ecuaţia chimică a respiraţiei anaerobe.

substanțe organice -----> produs intermediar + dioxid de carbon + energie

Se acceptă și forma de scriere ”CO2”, întrucat este vorba despre o ecuație chimică. Fiind vorba de respirație anaerobă, menționarea oxigenului pe ecuație, este o greșeală.

b) Explicaţi afirmaţia următoare: „La eucariote, sediul respiraţiei aerobe este mitocondria”.

Sunt de acord cu afirmația dată, întrucât în structura mitocondriei există enzime oxido-reducătoare implicate în respirația aerobă. Acest proces biologic întâlnit la majoritatea eucariotelor, se desfășoară în prezența oxigenului, și implică o serie de reacții chimice de ardere a substanțelor organice, la finalul cărora se obține multă energie. Mitocondria este considerată din acest punct de vedere drept ”uzina energetică a celulei”, sediul respirației celulare aerobe.

Formularea corectă la acest item este punctată cu 3 puncte. Orice greșeală de ordin științific, aduce cu sine 0 puncte. Nu există punctaj intermediar.

c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:

- Fermentaţia acetică

Exemple: Fermentația acetică este una atipică, întrucât are loc în prezența oxigenului.

Prin fermentație acetică se poate obține oțetul, utilizat în gastronomie.

- Plămânii - structură

Exemple: Unitatea structurală și funcțională a plămânilor este alveola pulmonară, unde se realizează schimburile gazelor respiratorii.

Structura externă a plămânilor implică două membrane subțiri numite pleure.

Pentru fiecare enunț afirmativ corect este punctat cu 2 puncte. Atenție! Dacă există vreo formulare de tipul ”Fermentația acetică nu are loc în prezența oxigenuluI” nu va fi punctată, întrucât conține negație.

Subiect III 2. Organismele pluricelulare sunt alcătuite din celule grupate în ţesuturi.

a) Precizaţi trei componente ale unui neuron.

Componente: axon, dendrite, corp celular - câte un punct pentru fiecare component menționat corect;

Țesutul nervos a apărut și în simularea națională din luna martie, dar și la proba din iulie 2024.

b) Scrieți un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Țesuturile conducătoare ale plantelor sunt alcătuite din celule specializate în transportul sevelor”.

Exemplu de formulare: Sunt de acord cu afirmația dată, întrucât țesutul conducător este un tip de țesut vegetal definitiv, având celule diferențiate, specializate pentru îndeplinirea unei anumite funcții. Țesutul conducător este format de fapt din celule alungite denumite vase conducătoare (lemnoase sau liberiene) cu sau fără pereți despărțitori, ce au rolul de a transporta sevele brută și elaborată în corpul plantei.

Formularea corectă la acest item este punctată cu 3 puncte. Orice greșeală de ordin științific, aduce cu sine 0 puncte. Nu există punctaj intermediar.

c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Ţesutul osos”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:

- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;

- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.

Noțiunile folosite sunt: țesut conjunctiv dur, săruri de calciu, oseină, osteocite, țesut osos compact, țesut osos spongios;

Țesutul osos

Țesutul osos este un țesut conjunctiv dur în care substanța fundamentală este impregnată de săruri de calciu și fosfor. Celulele osoase pot fi de tipul osteobastelor – celule tinere, producătoare de oseină, osteocitelor – celule mature și osteoclastelor - celule modelatoare. Acest tip de țesut se clasifică în țesut osos compact (prezent în diafiza oaselor lungi și la periferia oaselor late și scurte) și în țesut osos spongios (întâlnit în epifizele oaselor lungi și la interiorul oaselor scurte și late).

Conform baremului, pentru fiecare noţiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p ( 6 x 1 punct= 6 puncte), pentru coerenţa textului, în alcătuirea căruia fiecare noţiune este folosită corect, în corelaţie cu celelalte noţiuni, se acordă 2 puncte, iar pentru respectarea lungimii textului - maxim trei-patru fraze - se acordă încă 2 puncte.

d) Completaţi problema de la punctul c) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-oSubiect II B. Se încrucişează două plante de petunii care se deosebesc prin două perechi de caractere: dimensiunea şi culoarea florilor. Florile mari (M) şi de culoare albă (A) sunt caractere dominante, iar florile mici (m) şi de culoare roşie (a) sunt caractere recesive. Una dintre petunii are flori mari şi de culoare roşie, fiind heterozigotă pentru mărimea florilor, iar cealaltă petunie are flori mici şi de culoare albă, fiind homozigotă pentru culoarea florilor. În F1 se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:

a) genotipurile părinților;

b) tipurile de gameţi produşi de cei doi părinți;

c) procentul combinațiilor din F1 cu flori albe; genotipul indivizilor din F1 cu flori mari și de culoare albă şi al celor cu flori mici şi de culoare albă.

d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o. Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.